De ce are Trump în vedere Groenlanda? Dincolo de locația sa strategică, această insulă înghețată deține „resurse esențiale”.
2026-01-09 10:35 Contul oficial al Wall Street News
Potrivit CCTV News, pe 8 ianuarie, ora locală, președintele american Trump a declarat că Statele Unite trebuie să „dețină” întreaga Groenlandă, o declarație care a adus din nou Groenlanda în centrul atenției geoeconomice.
Conform unui raport de cercetare recent al HSBC, cea mai mare insulă din lume nu numai că are o locație geografică strategică, dar conține și resurse minerale cheie din abundență, cum ar fi elementele din pământuri rare.
Groenlanda deține a opta cea mai mare rezervă de pământuri rare din lume (aproximativ 1,5 milioane de tone metrice), iar dacă sunt incluse rezervele probabile, ar putea deveni a doua cea mai mare din lume (36,1 milioane de tone metrice). Insula deține, de asemenea, resurse minerale în 29 de materii prime pe care Comisia Europeană le-a clasificat ca fiind critice sau moderat importante.
Cu toate acestea, problema cheie este că, deși Groenlanda deține al optulea cel mai mare număr de rezerve de pământuri rare din lume, este posibil ca aceste resurse să nu fie viabile din punct de vedere economic pentru extracție pe termen scurt, la prețurile și costurile actuale de exploatare. Insula este acoperită în proporție de 80% de gheață, mai mult de jumătate din resursele sale minerale sunt situate la nord de Cercul Arctic, iar reglementările stricte de mediu mențin costurile de extracție ridicate. Aceasta înseamnă că este puțin probabil ca Groenlanda să devină o sursă semnificativă de minerale cheie pe termen scurt, cu excepția cazului în care prețurile materiilor prime cresc substanțial în viitor.
Geopolitica readuce Groenlanda în centrul atenției, conferindu-i o triplă valoare strategică.
Interesul Statelor Unite pentru Groenlanda nu este nimic nou. Încă din secolul al XIX-lea, SUA propuseseră achiziționarea Groenlandei. După preluarea mandatului de către administrația Trump, această problemă a fost ridicată în repetate rânduri în 2019, 2025 și 2026, trecând de la o concentrare inițială pe „securitatea economică” la un accent mai mare pe „securitatea națională”.
Groenlanda este un teritoriu semi-autonom al Regatului Danemarcei, cu o populație de doar 57.000 de locuitori și un PIB clasat pe locul 189 la nivel global, ceea ce face ca economia sa să fie neglijabilă. Cu toate acestea, importanța sa geografică este extraordinară: fiind cea mai mare insulă din lume, se clasează pe locul 13 ca suprafață printre economiile globale. Mai important, aproximativ 80% din insulă este acoperită de gheață, iar locația sa strategică se află între Statele Unite, Europa și Rusia.
HSBC a declarat că ascensiunea Groenlandei la proeminență provine din efectul combinat a trei factori cheie:
În primul rând, sunt considerate aspecte de securitate. Groenlanda este situată strategic între Statele Unite, Europa și Rusia, ceea ce face ca poziția sa geografică să fie extrem de valoroasă din punct de vedere militar.
În al doilea rând, există potențialul transportului maritim. Deoarece schimbările climatice determină topirea gheții arctice, Ruta Maritimă a Nordului ar putea deveni mai accesibilă și mai importantă, iar poziția geografică a Groenlandei va juca un rol cheie în viitorul peisaj al transportului maritim global.
În al treilea rând, există resursele naturale. Acesta este exact punctul central al acestei discuții.
Se mândrește cu unele dintre cele mai mari rezerve de pământuri rare din lume, cu o proporție proeminentă de elemente grele de pământuri rare, și posedă 29 de resurse minerale cheie.
Raportul indică faptul că, conform datelor din 2025 ale Serviciului de Studii Geologice al SUA (USGS), Groenlanda deține aproximativ 1,5 milioane de tone metrice depământuri rarerezerve, clasându-se pe locul 8 la nivel global. Cu toate acestea, Studiul Geologic al Danemarcei și Groenlandei (GEUS) oferă o evaluare mai optimistă, sugerând că Groenlanda ar putea deține de fapt 36,1 milioane de tone metrice de rezerve de pământuri rare. Dacă această cifră este corectă, Groenlanda ar deveni al doilea cel mai mare deținător de rezerve de pământuri rare din lume.
Mai important, Groenlanda are concentrații excepțional de mari de elemente grele de pământuri rare (inclusiv terbiu, disprosiu și ytriu), care reprezintă de obicei mai puțin de 10% din majoritatea zăcămintelor de pământuri rare, dar sunt materiale cheie pentru magneții permanenți necesari în turbinele eoliene, vehiculele electrice și sistemele de apărare.
Pe lângă elementele de pământuri rare, Groenlanda posedă și rezerve moderate de minerale precum nichel, cupru, litiu și staniu, precum și resurse de petrol și gaze. US Geological Survey estimează că Cercul Polar Arctic ar putea conține aproximativ 30% din rezervele de gaze naturale nedescoperite ale lumii.
Groenlanda deține 29 din cele 38 de „materii prime critice” pe care Comisia Europeană (2023) le-a identificat ca fiind de importanță ridicată sau moderată, iar aceste minerale sunt considerate, de asemenea, importante strategic sau economic de către GEUS (2023).
Acest portofoliu extins de resurse minerale conferă Groenlandei o poziție potențial importantă în lanțul global de aprovizionare cu minerale critice, în special în mediul geoeconomic actual, în care țările încearcă să își diversifice lanțurile de aprovizionare.
Mineritul se confruntă cu obstacole economice semnificative
Cu toate acestea, există o diferență uriașă între rezervele teoretice și capacitatea reală de extracție, iar dezvoltarea resurselor Groenlandei se confruntă cu provocări serioase.
Provocările geografice sunt semnificative: Dintre siturile cu potențial mineral identificate de GEUS, mai mult de jumătate sunt situate la nord de Cercul Polar Arctic. Având în vedere că 80% din Groenlanda este acoperită de gheață, condițiile meteorologice extreme cresc considerabil dificultatea și costul exploatării.
Progresul proiectului este lent: Luând ca exemplu mineritul de pământuri rare, deși zăcămintele Kvanefjeld și Tanbreez din sudul Groenlandei au potențial (proiectul Tanbreez și-a stabilit un obiectiv inițial de a produce aproximativ 85.000 de tone de oxizi de pământuri rare pe an, începând cu 2026), în prezent nu există mine la scară largă aflate în funcțiune.
Viabilitatea economică este discutabilă: Având în vedere prețurile și costurile de producție actuale, împreună cu complexitatea suplimentară a mediului geografic înghețat și legislația de mediu relativ strictă, este puțin probabil ca resursele de pământuri rare ale Groenlandei să fie viabile din punct de vedere economic pe termen scurt. Raportul GEUS afirmă în mod explicit că sunt necesare prețuri mai mari la materiile prime pentru exploatarea economic a zăcămintelor din Groenlanda.
Un raport de cercetare HSBC afirmă că această situație este similară cu cea dificilă a Venezuelei în ceea ce privește petrolul. Deși Venezuela deține cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume, doar o mică parte este exploatabilă din punct de vedere economic.
Povestea este similară și pentru Groenlanda: rezerve vaste, dar viabilitatea economică a extracției rămâne neclară. Cheia nu constă doar în posesia de către o țară a unor resurse de bază, ci și în fezabilitatea economică a extracției acestor resurse. Această distincție este deosebit de importantă în contextul unei concurențe geoeconomice globale din ce în ce mai acerbe și al utilizării tot mai mari a comerțului și a accesului la mărfuri ca instrumente geopolitice.